Doua noi resurse – o pagină web (www.againstcorruption.eu) si un raport intitulat „Societatea Civila ca Actor Anticoruptie” au fost lansate pe 15 Septembrie 2010 la sediul Institutului pentru o Societate Deschisa din Bruxelles, in prezenta oficialilor Uniunii Europene si a reprezentantilor donatorilor de fonduri pentru dezvoltare internationala.
Website-ul www.againstcorruption.eu a fost realizat de catre Societatea Academica din Romania in colaborare cu Hertie School of Governance din Berlin si include o colectie de aproape 500 de proiecte anticoruptie derulate in ultimii 10 ani de organizatii ale societatii civile din Europa de Est. Rapoartele de tara privind eficienta societatii civile ca actor anticoruptie pot fi de asemenea gasite pe aceasta pagina de web, care include o baza de date cu proiectele cu impact crescut, precum si instrumente de diagnoza si recomandari pentru activisti anticoruptie.
In raportul general care analizeaza eficienta societatii civile in promovarea bunei guvernari in Europa de Est, Alina Mungiu – Pippidi (Profesor, Hertie School of Governance) arata ca „[lipsa] capacitatii societatii civile este o explicatie pentru nivelul crescut de coruptie, atunci cand nivelul de dezvoltare, pluralismul politic si gradul de institutionalizare a pietei sunt constante. Aceasta este de asemenea un predictor mai puternic pentru buna guvernare decat pluralismul politic, gradul de institutionalizare a pietei, si orice alta componenta a gradului de democratizare, cu exceptia libertatii media.” Dar societatea civila este slaba si lipsita de resurse in multe din noile state membre ale Uniunii Europene, cele candidate sau aflate in vecinatatea UE. Dupa cum este explicat pe larg in raport, resursele fenomenului de coruptie raman semnificativ de mari in aceste tari, incluzand:
- slujbele din sectorul public, extrem de politizate si expuse presiunilor din partea partidelor ajunse la putere de a-si plasa oamenii atat in posturile politice, cat si in cele tehnice;
- alocarea finantelor publice, de exemplu subcontractarea lucrarilor publice, dar si salvarea preferentiala de la faliment a anumitor companii, acordarea discretionara a subventiilor si a imprumuturilor din partea statului
- concesiile preferentiale si privatizarea proprietatilor statului, si
- avantajarea pe piata, venita in forma regularizarii preferentiale.
Un sondaj al Forumului Economic Mondial din 2009 asupra calitatii guvernarii plasa doar Estonia si Georgia la granita dintre cele 50 cele mai avansate tari din lume si restul 138. Pentru indicatori precum tratamentul discretionar al guvernelor si deturnarea fondurilor publice din cauza nivelului ridicat de coruptie, raspunsul dat de expertii din mediul de afaceri in cadrul acestui sondaj nu au evidentiat diferente majore intre tarile din regiunea postcomunista, sugerand ca in cazul in care ele exista, tin mai degraba de marimea acestor fenomene decat de tipul lor. Raportul sustine ca cele doua tari au avut atat organizatii active ale societatii civile precum si guverne capabile, care au taiat sursele de finantare ale actelor de coruptie prin reforme profunde ale pietei.
Alina Mungiu Pippidi sustine de asemenea ca nicio formula eficienta de constructie a statului nu isi poate permite sa excluda societatea civila; dar nu una care sa faca jocul guvernelor, ci una care sa maximizeze „constrangerile normative” prin crearea unor piete de integritate, de care actorii publici au nevoie pentru a intra in competitie pentru a-si demonstra integritatea. Exista foarte putine astfel de initiative in prezent, sustine acest raport, cu doar 3% din numarul total de proiecte identificate in analiza noastra bazate pe munca voluntara si majoritatea adresand fenomenul coruptiei in general, mai degraba decat manifestarea sa intr-un anumit sector.
Raportul sustine ca monitorizarea UE din perioada post-integrare a fost partial ineficienta din cauza prabusirii sprijinului financiar acordat societatii civile, care a transformat conditionalitatile UE intr-o „pusca fara gloante”. Societatea civila are nevoie de finantare independenta de cea venita din surse guvernamentale, directionate catre progame care sa duca la cresterea costurilor coruptiei, nu a gradului de expertiza; acestea trebuie distribuite prin mecanisme flexibile de granturi mici, conditionand banii de derularea activitatilor de tip grassroot. Estonia este un model pozitiv de distributie a fondurilor Uniunii Europene pentru buna guvernare, desi raportul evidentiaza ca Uniunea Europeana a contribuit cu mai putin de o treime din fondurile anticoruptie pentru proiecte de real impact. Studiul evidentiaza de asemenea ca proiectele mici, finantate de donatori mici, cum ar fi Guvernul Novergiei, Institutul pentru o Societate Deschisa sau Balkan Trust, au un impact crescut, si recomanda canalizarea fondurilor europene pentru anticoruptie prin astfel de donatori, mai degraba decat prin mecanismele birocratice ale UE.
Raportul in intregime, rapoartele de tara, baza de date si contactele echipei de proiect pot fi gasite la adresa www.againstcorruption.eu.
